Trimite email la Procurorului șef DNA, Călin Nistor

If you are a human, ignore this field

Form to send email

Pentru:

Crin Nicu Bologa, procuror-șef DNA

În dreapta (sau mai jos dacă ești pe mobil), am pregătit un model de memoriu prin care solicităm procurorului-șef al DNA să dispună preluarea dosarului nr.347/P/2016 de la Serviciul Teritorial Alba la Structura Centrală. E nevoie de o anchetă imparțială, departe de presiunile locale.

Pentru ca solicitarea ta să fie luată în seamă de aceștia, trebuie să te asiguri că:

1). introduci un subiect pentru e-mail; de exemplu: Cerere stramutare dosar Certej la structura centrala

2). introduci datele tale (nume, prenume, adresa) în modelul de cerere;

3). trimiți solicitarea

Atenție! Dacă nu completezi câmpul de subiect, e-mailul nu se va trimite.

Nu îți face griji, aceste informații nu vor fi folosite în alt scop și nu vor fi cedate altor organizații sau firme.

Subiect:

Email body

Către,
Domnul procuror șef Călin Nistor
Direcția Naționala Anticorupție

Subsemnatul/a ..............................................., cu domiciliul în ..................................., localitatea ........................................, județul....................................., email........................

Având în vedere sesizarea Asociației Efectul Fluture (actualmente Declic) formulată în dosarul nr.347/P/2016 al DNA ST Alba, la care ulterior au fost depuse sesizări și de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Parlamentului României și Senat, Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne și ANAF, DGRFP Timișoara, cu privire la modalitatea în care o suprafață de 618 ha teren forestier a fost trecută din domeniul public al Statului în domeniul privat al com. Certeju de Sus pentru a putea fi concesionată către societatea Deva Gold SA în vederea desfășurării proiectului de exploatare auro-argentiferă Certej, precum și multitudinea de nereguli și posibile infracțiuni ce rezultă din sesizările antemenționate,

Având în vedere complexitatea dosarului și faptul că la 30.06.2019 s-a adoptat soluția clasării, fără să se fi cercetat și soluționat integral sesizările formulate,

Având în vedere că împotriva soluției procurorului asociația a formulat plângere în temeiul dispozițiilor art.339 Cod procedură penală, expediată prin poștă la data de 22.07.2019, iar aceasta urmează a fi soluționată de către procurorul-șef al Serviciului Teritorial Alba din cadrul DNA,

Având în vedere posibilitatea trecerii cauzei de la un organ de cercetare penală la altul superior, prevăzută la art. 302 alin.2 Cod penal, precum și dispozițiile OUG 43/2002 și ale Legii 303/2004 care prevăd în sarcina procurorului-șef atribuții de control ierarhic,

Formulăm prezentul

MEMORIU

Prin care solicităm să dispuneți preluarea dosarului nr.347/P/2016 de la Serviciul Teritorial Alba la Structura Centrală, în vedere soluționării plângerii împotriva soluției de clasare, a admiterii acesteia și a continuării cercetărilor, având în vedere următoarele:

MOTIVE

În fapt,
Asociația Efectul Fluture (actualmente Asociația Declic) a înregistrat pe 31 octombrie 2016 la D.N.A. ST Alba, un denunț privind săvârșirea unor fapte penale de către funcționari publici care au aprobat reconstituirea dreptului de proprietate asupra a 618,21 ha de pădure în beneficiul Primăriei Certeju de Sus, județul Hunedoara.

Prin ordonanța din 08.11.2016 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, neglijență în serviciu și fals material în înscrisuri oficiale.

Succesiv, atât Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Parlamentului României și Senat, Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne și ANAF, DGRFP Timișoara au depus la dosar, în 2018 și 2019, solicitări privind extinderea urmăririi penale privind faptele sesizate, precum și alte fapte penale.

Din cuprinsul acestor sesizări rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea com. Certeju de Sus s-a făcut prin scoaterea ilegală a acestui teren din fondul național forestier, prin încălcarea drepturilor pe care le dețineau proprietarii de drept ai acestor terenuri, prin falsificarea unor registre publice din cadrul primăriei Certeju de Sus, în acest context fiind reclamate și alte fapte penale, cum ar fi fapte săvârșite de către funcționarii din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții Hunedoara cu ocazia exercitării atribuțiilor legale de control a lucrărilor realizate de către societatea Deva Gold în perimetrul proiectului, fapte săvârșite de către funcționari din cadrul Gărzii de Mediu Hunedoara cu ocazia exercitării atribuțiilor legale privind constituirea garanțiilor financiare obligatorii pentru începerea oricăror lucrări în cadrul proiectului de exploatare dezvoltat de către Deva Gold SA, fapte săvârșite de către funcționari din cadrul APM Hunedoara cu ocazia exercitării atribuțiilor legale privind efectuarea evaluării impactului asupra mediului privind proiectul de la Certej, fapte săvârșite de către funcționari din cadrul Primăriei Certeju de Sus cu ocazia exercitării atribuțiilor legale privind accesul publicului pe drumurile comunale, în special cele aflate în perimetrul de exploatare al Deva Gold care a “acaparat” aceste drumuri și a instalat panouri prin care se interzice accesul publicului, etc.

În iulie 2019, am primit ordonanța de clasare emisă de procurorul de caz din cadrul Serviciului Teritorial D.N.A Alba Iulia, prin care se analizează exclusiv aspectul împroprietăririi comunei Certeju de Sus, soluția fiind argumentată pe ideea că, în ceeea ce privește împroprietărirea com. Certeju de Sus există un litigiu pe rolul instanței civile, iar soluționarea acestui dosar este atributul exclusiv al instanței de judecată, astfel că nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Același argument a fost reținut și în privința infracțiunii de neglijență în serviciu.

În privința infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale se dipune clasarea ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale, iar infracțiunile sesizate de către Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Parlamentului României și Senat, Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne și ANAF, DGRFP Timișoara, nu sunt identificate în mod distinct și nu se dispune o soluție.

Considerăm că există presiuni de natură să creeze suspiciuni asupra modului de rezolvare a dosarului la nivelul Biroului Teritorial D.N.A Alba Iulia. Astfel, solicităm strămutarea efectuării cercetării penale și a soluționării plângerii împotriva soluției de clasare la structura centrală cu sediul în București.

În sprijinul afirmațiilor noastre menționăm:

A. Presa locală este favorabilă proiectului minier și extrem de negativă la adresa opozanților

Ne arătăm îngrijorarea profundă privind modul în care presa locală din Alba Iulia și Deva informează opinia publică privind proiectul minier Certej, încălcând adesea etica și obiectivitatea jurnalistică. Considerăm că aceste relatări părtinitoare influențează în mod negativ opinia publică și implicit funcționarii aflați în slujba statului, exercitând presiuni nelegitime inclusiv asupra organelor de cercetare penală din Biroul Teritorial D.N.A Alba Iulia. Mai jos aveți câteva astfel de exemple:

Publicația Mesagerul Hunedorean
Ex de articol favorabil proiectului minier:
“Societatea Deva Gold a investit deja 120 de milioane de dolari la Certej”, 20 februarie 2019
https://www.mesagerulhunedorean.ro/societatea-deva-gold-a-investit-deja-120-de-milioane-de-dolari-la-certej/
Ex de articol negativ la adresa opozanților:
“ONG-iştii de la Mining Watch pun, din nou, beţe-n roate exploatării aurifere de la Certej”, 15 iunie 2017, https://www.mesagerulhunedorean.ro/ong-istii-de-la-mining-watch-pun-din-nou-bete-n-roate-exploatarii-aurifere-de-la-certej/
Publicația Glasul Hunedoarei:
Ex de articol negativ la adresa opozanților:
“Eco-teroriștii distrug oamenii, pretextând că apără natura. Bani europeni aruncați pe acțiuni antinaționale”, 5 septembrie 2016, 
https://glasul-hd.ro/eco-teroristii-distrug-oamenii-pretextand-ca-apara-natura-bani-europeni-aruncati-pe-actiuni-antinationale/
Publicația Servus Hunedoara
Ex de articol favorabil proiectului minier:
“Deva gold face progrese mari în reabilitarea infrastructurii rutiere din Certej”
https://www.servuspress.ro/deva-gold-face-progrese-mari-reabilitarea-infrastructurii-rutiere-din-certej_92555.html
Ex de articol negativ la adresa opozanților:
“Bețe politice în roata economiei hunedorene - anchetă parlamentară în secret pe investiția Deva Gold la Certej “
https://www.servuspress.ro/bete-politice-in-roata-economiei-hunedorene-ancheta-parlamentara-in-secret-pe-investitia-deva-gold-de-la-certej_142011.html
Publicația Ziarul Hunedoreanului
Ex de articol favorabil proiectului minier:
“Deva Gold o mină de aur pentru Certeju de Sus”, 27 august 2015
https://zhd.ro/eveniment/deva-gold-o-mina-de-aur-pentru-certeju-de-sus/
Ex de articol negativ la adresa opozanților:
“ONG-urile blochează proiecte importante pentru hunedoreni”, 27 iulie 2016
https://zhd.ro/eveniment/ong-urile-blocheaza-proiecte-importante-pentru-hunedoreni/
“Pe sub nasul fiscului. Ipocrizia activiștilor și interesul comunitar: organizațiile neguvernamentale, paradisurile fiscale din România”, 28 iulie 2015
https://zhd.ro/eveniment/pe-sub-nasul-fiscului-ipocrizia-activistilor-si-interesul-comunitar-organizatiile-neguvernamentale-paradisurile-fiscale-din-romania/
Publicația Ziarul Unirea (Alba Iulia)
Ex de articol favorabil mineritului:
“FOTO. Județul Alba stă pe o comoară: Metal foarte rar, folosit la fabricarea învelișului bombelor atomice, care se mai găsește doar într-un loc din Europa”
https://ziarulunirea.ro/foto-judetul-alba-sta-pe-o-comoara-metal-foarte-rar-folosit-la-fabricarea-invelisului-bombelor-atomice-care-se-mai-gaseste-doar-intr-un-loc-din-europa-466190/
Publicația Informația de Alba
“E clar că se dorește punerea pe butuci a mineritului”, 16 aprilie 2014
https://www.informatiadealba.ro/comunitate/rosia-montana-e-clar-ca-se-doreste-punerea-pe-butuci-a-mineritului/
“Relansarea mineritului în Europa nu este un moft”, 4 octombrie 2013
https://www.informatiadealba.ro/actualitate/relansarea-mineritului-in-europa-nu-este-un-moft/
“Relansarea mineritului este o şansă enormă”, 25 aprilie 2012
https://www.informatiadealba.ro/social/relansarea-mineritului-este-o-sansa-enorma/

B. Există un grup de suport regional al proiectelor miniere înființat în 2011

În Alba Iulia s-a format Grupul de Suport al proiectului Roșia Montană format din reprezentanți ai aproximativ 40 de autorități locale, universități sau asociații patronale. Scopul acestui grup a fost susținerea mineritului aurifer cu cianuri în Munții Apuseni. Proiectul minier Certej este extrem de similar cu cel de la Roșia Montană, la origini având chiar și același acționariat. Faptul că din consiliul său coordonator face parte inclusiv prof. univ. dr. Moise Achim, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia arată starea de partizanat a comunității științifice locale față de proiectele miniere. Mai mult, apartenența Primăriei Municipiului Deva sau a Primăriei Municipiului Brad la acest grup ne arată presiunea instituțională care se exercită în aceste organizații pentru relansarea mineritului în regiune.

Sursa: Alba 24
https://alba24.ro/grupul-de-sustinere-a-proiectului-rosia-montana-despre-conferinta-organizata-de-ubb-pe-tema-investitiei-miniere-din-alba-54750.html

C.  Există legături apropiate între politicieni, funcționari, rude ale acestora și angajați Deva Gold SA

Numeroși oameni politici din zonă sunt conectați direct sau indirect cu compania minieră Deva Gold SA. Compania minieră prin conexiunile pe care le are în regiune, exercită influență asupra diverșilor reprezentanți ai instituțiilor statului din județ.

Inclusiv directorul Deva Gold, Nicolae Stanca s-a aflat pe lista de candidați pentru consilieri județeni ai Partidului Social Democrat. În februarie 2018, după demisia lui Ion Hojda din PSD și din Consiliul Județean, următorul supleant pe lista PSD era Nicolae Stanca, director Deva Gold. Acesta a anunțat că renunță la mandat. Sursa: Hunedoara Liberă
http://hunedoaralibera.ro/cine-va-fi-urmatorul-consilier-judetean-psd/

Jean Florin Bălan este ginerele șefului PSD Hunedoara, deputatul Laurențiu Nistor, și lucrează de cinci ani ca IT-ist la Deva Gold. Altfel, tânărul activează intens la filiala județeană de partid. Socrul Nistor a fost până în 2016 și președintele Consiliului Județean.

Andrei Șerban, fiul lui Florian Șerban, șeful Finanțelor Publice Hunedoara lucrează ca economist la Deva Gold SA. Seniorul a condus un deceniu Garda Financiară județeană, din 2002 până în 2012, când a fost numit de PNL în postul curent.
Sursa: Rise Project, https://www.riseproject.ro/articol/aurville/

D. Există un lung istoric al clasării tuturor dosarelor în relație cu Primăria Certeju de Sus și Deva Gold SA

Biroulul Teritorial D.N.A Alba Iulia a clasat în ultimii ani toate dosarele care au vizat autoritățile implicate în avizarea proiectului minier Deva Gold. Mai jos sunt câteva exemple:

- Dosar 5170/P/2014 – plângerea formulată viza refuzul primarului de a pune în executare o hotărâre irevocabilă privind eliberarea de acte administrative.

- Dosar penal  57/P/2017 – obiectul plângerii: luare de mită de către primarul Petru Cîmpian de la Deva Gold SA prin vânzarea la supra preț a unor terenuri. În schimb Primarul a schimbat destinația unei zone forestiere din productiv în neproductiv și din extravilan în intravilan pentru realizarea unui plan de urbanism.

E. Nu a existat nicio cercetare penală a Biroului Teritorial D.N.A Alba Iulia cu privire la avizarea proiectelor miniere Certej sau Roșia Montană.

Cronologia faptelor în sprijinul solicitării strămutării dosarului:

La baza denunțului a stat o investigație jurnalistică care a documentat acapararea ilegală a terenurilor forestiere de către Primărie în detrimentul Obștei Agricole Măcrișul, formă asociativă de proprietate cu peste 150 de membri. [1]

Titlul de proprietate a fost obținut abuziv de Primărie în iunie 2010. În baza lui, pădurea a fost trecută în proprietatea privată a comunei Certeju de Sus.

Validarea dreptului de proprietate pentru zeci de hectare s-a realizat deși “la rubricile din cadastru sunt ștersături evidente” în registrele Primăriei Certeju de Sus, potrivit Notei de constatare a Ocolului Silvic Deva.

57,9 hectare din suprafața totală se regăsesc pe terenul Obștei.

Aproape imediat, terenul a fost concesionat de Primărie companiei miniere Deva Gold SA, pentru 20 de ani, începând cu data de 5 noiembrie 2010 – contractul cu nr 3192.

Pe acest teren, compania minieră Deva Gold SA vrea să construiască două iazuri de decantare, dintre care unul pentru depozitarea deșeurilor cu cianuri ce ar rezulta în urma exploatării aurului.

Deva Gold SA deține licența minieră cu nr.435/1999, emisă de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Această licență obligă titularul la obținerea dreptului de proprietate a terenurilor pentru pentru a putea realiza efectiv activitățile miniere.

Proiectul minier se suprapune parțial pe amplasamentul terenului Asociației Obștea Agricolă Măcrișul.

În iulie 2018, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Parlamentului României și Senat a înregistrat la DNA sesizarea nr.12622, prin care se solicită cercetarea modalității prin care terenurile din comuna Certeju de Sus au fost restituite și/sau transferate în cadrul procedurilor de împroprietărire. Au fost sesizate și o serie de alte fapte. Astfel, s-a format dosarul penal nr.81/P/2018, conexat la prezentul dosar prin ordonanța procurorului din 23.07.2018 în dosar nr.347/P/2016 al DNA ST Alba Iulia.

În ianuarie Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne a solicitat cercetarea unor posibile fapte de corupție în legătură cu atribuirea unor suprafețe de teren cu vegetație forestieră pe teritoriul comunei Certeju de Sus, jud.Hunedoara, cu referire la concesionarea acestora în favoarea Deva Gold SA, precum și în legătură cu aprobarea de documentații PUG și PUZ în vederea realizării proiectului minier. De asemenea se cere inclusiv cercetarea infracțiunii de reducere a fondului național forestier prevăzută la art.106 Cod Silvic. – nota de control nr. 657060/4.01.2019 atașată dosarului de urmărire penală.

În aprilie 2019, ANAF, DGRFP Timișoara a depus la dosar o sesizare prin care se arată că patrimoniul Statului Român a fost diminuat nelegal cu suprafața de 283,3 ha, teren cu vegetație forestieră în valoare de 5.099.400,00 lei, în susținerea sesizării fiind atașat procesul-verbal de inspecție fiscală încheiat la 26.03.2019. Contractul a vizat contractele de concesiune de bunuri proprietate publică ale comunei Certeju de Sus cu SC Deva Gold SA.

În consecință, considerăm absolut necesară strămutarea dosarului la structura centrală a D.N.A. Există suspiciuni întemeiate, așa cum am arătat mai sus, că atât presa locală, comunitatea științifică regională, reprezentanții instituțiilor statului din teritoriu și rețeaua de asocieri și conexiuni locale exercită presiuni asupra celor implicați în desfășurarea urmăririi penale.

Clasarea cu superficialitate a dosarului la nivel regional face ca asupra avizării proiectului minier Certej să continue să planeze suspiciuni de corupție. Publicul va continua să creadă că avansarea proiectului minier este posibilă doar prin comiterea de ilegalități pe care statul fie e incapabil, fie nu dorește să le sancționeze. 
Credem că e de datoria structurii centrale a D.N.A să clarifice aceste suspiciuni, să restabilească încrederea cetățenilor în organele de cercetare penală și să verifice cu rigurozitate că proiecte industriale sunt avizate cu respectarea legii, indiferent de natura exploatării propuse.

Note:
[1] ANCHETĂ: Culisele afacerii cu păduri de la Certej, Mining Watch România,
http://miningwatch.ro/ancheta-culisele-afacerii-cu-paduri-de-la-certej/

Cu deosebită considerație,

Acest email se trimite din partea Nu ești tu? Click aici

Prenume:

Nume:

Adresa ta de email (obligatorie):

Destinatarii vor primi numele și adresa ta de email.

Datele tale personale vor fi confidențiale și păstrate în siguranță. Oferindu-ne aceste informații, ești de acord ca de-clic să te țină la curent cu campaniile desfășurate și ești de acord cu folosirea cookieurilor pe site conform politicii noastre de confidențialitate.

Județul (obligatoriu):

Destinatarii vor primi numele și adresa ta de email.

Datele tale personale vor fi confidențiale și păstrate în siguranță. Oferindu-ne aceste informații, ești de acord ca de-clic să te țină la curent cu campaniile desfășurate și ești de acord cu folosirea cookieurilor pe site conform politicii noastre de confidențialitate.

Pasul următor

Mulțumim că ai trimis un email!

Contribui și tu?

Vrei și tu să contribui financiar pentru a sancționa abuzurile din avizarea proiectelor de minerit? Contribuția ta, lunară, ne va ajuta să fim mereu cu un pas înaintea autorităților servile companiilor miniere, permitându-ne să mergem în zonele afectate, să angajăm expertiză juridică și să continuăm să vă informăm.

Dacă dorești ca donația ta să fie lunară, plătită cu regularitate, apasă pe butonul donație lunară.

Video: Mining Watch România