Semnează petiția!

Către:

Nicolae Ciucă, premierul României

Marius Budăi, ministrul Muncii și Solidarității Sociale

Gabriela Firea, ministra Familiei, Tineretului şi Egalităţii de şanse

Solomon Adrian, președintele Comisiei pentru Muncă a Camerei Deputaților

Ion Rotaru, președintele Comisiei pentru Muncă a Senatului

Petiție

Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, vă solicităm să asigurați protecția tuturor lucrătorilor împotriva hărțuirii. Ratificați Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.190 și implementați Recomandarea nr. 206 privind hărțuirea și violența în lumea muncii! Numărul mare de cetățeni străini care vor trăi și lucra în România în următorii ani, mai ales datorită războiului din Ucraina, arată urgența reformei legislative. Toți lucrătorii, inclusiv cei migranți și refugiați, au dreptul la protecție împotriva violenței și hărțuirii. Semnează acum petiția!

De ce este important?

Hărțuirea la locul de muncă se poate manifesta în multe feluri. Poate fi hărțuire fizică, sexuală, psihologică, economică sau online, în lipsa sau prezența unor criterii de rasă, etnie, culoare, limbă, religie, trăsături genetice, gen, vârstă, apartenență la o categorie socială, ca să numim doar câteva dintre tipuri.

Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 190 și Recomandarea nr. 206 reprezintă standardele internaționale pentru legi anti-hărțuire eficiente. Acestea asigură protecție tuturor lucrătorilor, inclusiv migranților și refugiaților, în mod egal și integrat. Însă, România nu a ratificat Convenția.

În prezent, protecția lucrătorilor împotriva hărțuirii și violenței este limitată din cauză că legislația are lipsuri. Suntem țara unde un loc de muncă este sănătos și sigur doar dacă lucrătorii nu s-au accidentat la utilaje sau nu s-au intoxicat cu substanțe. Nicidecum pentru că spațiul muncii este lipsit de hărțuire și violență.

Un alt exemplu al legislației cu lipsuri este că noțiunea de „loc de muncă” exclude mediul online (ex: munca remote) sau spațiile conexe muncii (ex: deplasări, traininguri). În plus, lucrătorii pentru perioade scurte de timp (migranții, stagiarii, ucenicii și voluntarii) și cei care lucrează în economia informală nu sunt deloc protejați.

Nici la capitolul „aplicarea unei legislații cu lipsuri” nu stăm bine. În mod alarmant, Inspectoratele Teritoriale de Muncă reușesc foarte puțin să monitorizeze respectarea legilor anti-hărțuire de către angajatori. Dacă Convenția ar fi ratificată, statul ar fi obligat să raporteze la OIM eficiența legilor anti-hărțuire și să le îmbunătățească aplicarea.

În plus, pedepsirea agresorilor lasă de dorit. Instanțele au dezvoltat o practică judiciară prin care hărțuirea este adesea pedepsită doar dacă s-a manifestat pentru o perioadă de minimum 6 luni. Asta deși acest lucru nu se regăsește în legislație.

În iunie 2022, se împlinesc 3 ani de când România a votat adoptarea Convenției 190, însă nu a ratificat-o. Din această cauză, hărțuirea la locul de muncă este foarte întâlnită și angajatorii sunt rareori sancționați.

Dreptul nostru la un mediu de muncă sănătos și lipsit de hărțuire trebuie respectat. De aceea, cerem ca procesul legislativ de ratificare să înceapă imediat, iar prevederile Recomandării nr. 206 să fie incluse în politicile publice anti-hărțuire.

Campanie în parteneriat cu:

Note:

ALEG, Policy brief Angajatori pentru Respect. Fără hărțuire în lumea muncii, 2021