Semnează petiția!

Către:
Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu
Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis
Președinta Senatului, Alina Gorghiu

Petiție

Noi, semnatarii acestei petiții, vă solicităm să abandonați investițiile de sute de milioane de euro în proiecte hidroenergetice care ar distruge râurile României. Cerem ca fondurile europene și banii publici să fie folosiți pentru protejarea biodiversității, nu pentru proiecte de hidroconstrucții abandonate după căderea regimului comunist.

De ce este important?

Update, august 2023:

Autoritățile române renunță să mai ceară Comisiei Europene finanțare prin REpowerEu pentru proiecte hidroenergetice

Update, 5 iulie 2023:

Avocatul Poporului sesizează CCR cu privire la neconstituționalitatea Legii 57/2023

Update, 28 iunie 2023:

Parlamentul votează Legea 57/2023, de aprobare a OUG175/2022 

Update, 15 decembrie 2022:

Comunitatea Declic sesizează Avocatul Poporului și îi cere să atace OUG 175/2022 la Curtea Constituțională. Avocatul Poporului admite că sunt nereguli, dar se adresează parlamentarilor.

Update, 14 decembrie 2022:

Premierul Nicolae Ciucă emite o ordonanță de urgență pentru 9 proiecte hidroenergetice, ca să poată fi continuate fără a mai avea nevoie de avize de mediu.

Update, 7 noiembrie 2022:

PSD depune un nou proiect de lege pentru construirea de hidrocentrale în arii protejate.

Update, 2 noiembrie 2022:

Victorie! CCR a declarat neconstituțională legea care permitea construirea de hidrocentrale în arii protejate. Peste 6.800 de membri Declic am trimis Amicus Curiae în sprijinul naturii. Legea va fi întoarsă în Parlament.

Update, octombrie 2022:

Legea pentru modificarea și completarea art.56 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Legea Zamfir) este la Curtea Constituțională din 29 martie 2022.

Update, 22 iulie 2022:

La cererea Declic, Curtea de Apel Cluj suspendă HG de expropriere pentru barajul Mihăileni.

Update, 9 iunie 2022:

La cererea Declic, Curtea de Apel Cluj a menținut decizia de anulare a autorizației de construire pentru proiectul hidroenergetic Nehoiașu II. Dacă s-ar fi construit, hidrocentrala ar fi secat râul Bâsca Mare, inclusiv cursul său inferior, numit Bâsca Roziliei, pe o lungime totală de 38 kilometri.

Update, 31 martie 2022:

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a participat la recepția barajului Mihăileni. Este un proiect hidroenergetic început înainte de 1989, la care autoritățile au lucrat ilegal, fără autorizație. Judecătorii au suspendat lucrările, dar oficialii ignoră decizia instanței.

Update, 23 martie 2022:

233 de deputați de la PNL, PSD, UDMR, AUR au votat legea Zamfir, care distruge ariile protejate. Camera Deputaților este decizională.

Update, 8 februarie 2022:

Senatorul PSD Daniel Zamfir a depus un proiect de lege pentru redefinirea limitelor ariilor protejate. [1] Pretextul invocat este creșterea prețurilor la energie. În fapt, se urmărește deblocarea unor proiecte hidroenergetice nocive, pornite în urmă cu mai bine de 20 de ani.

Update:

1. Am dat în judecată Ministerul Fondurilor Europene, cerem anularea ordinului prin care autoritățile obțin finanțare europeană pentru mediu. În fapt, banii sunt folosiți pentru proiecte nocive, care distrug natura. Vrem ca autoritățile să adopte, ca în alte țări europene, măsuri verzi pentru renaturarea râurilor.
2. Am reușit să eliminăm din Planul Național de Redresare și Reziliență proiectele hidrotehnice nocive care amenințau cursurile a 30 de râuri.

***

Strategia Uniunii Europene pe Biodiversitate prevede renaturarea a 25.000 de kilometri de râuri. România trebuie să contribuie cu minimum 2 000 de km, ținând cont de dimensiunea țării și de rețeaua ei hidrografică.

În vestul Europei deja se cheltuiesc sume enorme pentru readucerea cursurilor de apă la o stare cât mai apropiată de cea naturală.

România urmează să primească peste 30 de miliarde de euro pentru investiții și reforme care privesc inclusiv mediul. Însă planul făcut de autoritățile române [2] nu include investiții pentru renaturare.

O hidrocentrală nou construită distruge habitatele peștilor, amfibienilor, vidrelor și castorilor. Fără viețuitoare, râurile mor, sunt ca apa menajeră care ne pleacă nouă din case și se duce direct în canalizare. Un exemplu în acest sens este hidrocentrala de la Răstolița unde specialiștii de mediu au avertizat, încă din 2015, că lostrițele sunt puse în pericol [3]. Rețeaua hidrografică a României este deja fragilă și nu mai suportă noi construcții hidroenergetice.

Semnează și tu petiția prin care le cerem guvernanților să nu folosească fondurile europene sau bani publici pentru proiecte hidroenergetice care ne distrug râurile!

Note:
[1] senat[.]ro, B46/2022: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.158/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale protejate, a florei și a faunei sălbatice precum și pentru modificarea Legii nr.292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.
[2] Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
[3] iucnffsg[.]org, 2015: Raportul anual al Grupului de specialiști în pești de apă dulce al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.