Semnează petiția!

Către: Barna Tánczos, ministrul Mediului

Petiție

Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, vă cerem ca România să nu mai fie codașa Europei la reciclare. De aceea, vă solicităm să puneți în practică sistemul garanție-returnare a ambalajelor, fără a modifica proiectul de Hotărâre de Guvern, rezultat în urma dezbaterii publice din 2020. În lipsa acestui sistem, rata de reciclare va rămâne în continuare scăzută, iar noi ne vom afunda în tone de gunoaie.

De ce este important?

Update 8 octombrie 2021: HG-ul pentru Sistemul garanție-returnare a fost publicat în Monitorul Oficial. Față de forma inițială, sancțiunile sunt mult mai mici pentru neîndeplinirea țintelor de recuperare pentru ambalaje. În plus, forma finală a actului prevede și o amânare de un an pentru creșterea progresivă a țintelor de recuperare.

Prin sistemul de garanție-returnare, cetățeanul este stimulat să returneze ambalaje ale produselor lichide pe care le cumpără din magazine, pentru a fi reciclate. Pentru fiecare ambalaj din plastic, sticlă sau aluminiu returnat, i se vor restitui 50 de bani care i-au fost reținuți la cumpărarea produsului. Returnarea ambalajelor se va face în magazine și, mai apoi, deșeurile vor fi predate reciclatorilor.

Dacă în celelalte țări membre crește gradul de reciclare, la noi în țară scade. În 2019, România a reciclat doar 11,5% din gunoiul municipal, mai puțin decât în 2017 când procentul a fost cel mai ridicat, de 14% [1].

Așa se face că țara noastră este codașă la reciclare în UE și este mult în urma țintelor impuse de Comisia Europeană.

Începând cu 1 ianuarie 2021, România va trebui să plătească către bugetul UE o taxă de 0,8 euro pe kilogramul de plastic nereciclat [3]. Dacă reciclarea va fi în continuare scăzută, taxa pe tonele de plastic nereciclat va fi plătită din buzunarul cetățenilor. Situația ar putea fi evitată prin aplicarea sistemului garanție-returnare care i-ar responsabiliza pe marii poluatori să predea spre reciclare tonele de plastic introduse pe piață.

Un sistem garanție returnare în avantajul cetățenilor și al mediului trebuie să:

- rămână centralizat, auto finanțat și transparent;

- includă ambalajele reutilizabile în aria de aplicare a Sistemului Garanție Returnare – SGR – (și nu doar ambalajele de unică folosință, așa cum menționează actualul proiect de HG);

- mențină țintele de colectare ridicate, așa cum au fost agreate în dezbaterea publică din decembrie 2020: Anul 1: 65% (toate recipientele de băuturi vizate de SGR); Anul 2: 75% (sticlă) și 80% (plastic și metal); Anul 3: 85% (sticlă) și 90% (plastic și metal);

- mențină Penalitățile: 1 leu pentru fiecare unitate de ambalaj nerecuperată, cum este prevăzute în forma din decembrie a HG (pt. producătorii și comercianții care pun pe piață produse în ambalaje reutilizabile/nereutilizabile);

- raportarea recipientelor de băuturi colectate în cadrul SGR să se facă per unitate, nu per volum sau greutate;

- activitatea operatorului de sistem va fi realizată pe baza principiului non-profit.

Note:

[1] Recycling rate of municipal waste, ec.europa.eu/eurostat

[2] România se află pe locul 26 în Uniunea Europeană: doar 11% din deşeuri sunt reciclate, în timp ce media europeană este de 47%, zf[.]ro

[3] Noi măsuri de taxare a ambalajelor din plastic de la 1 ianuarie 2021, kpmg[.]ro